21 mai în calendarul ortodox: Înălțarea Domnului (Ispasul), Ziua Eroilor și Sfinții Constantin și Elena
Distribuiți
Data de 21 mai în calendarul ortodox reprezintă, fără nicio exagerare, unul dintre cele mai importante momente spirituale și identitare ale anului pentru poporul român. Este o zi în care cerul se unește cu pământul într-o triplă celebrare de o amploare rară: prăznuim marele praznic împărătesc al Înălțării Domnului (Ispasul), onorăm memoria sacrificiului suprem prin Ziua Eroilor și îi cinstim pe „părinții creștinismului european”, Sfinții Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena.
Pentru credincioșii care caută semnificația zilei de 21 mai în calendarul ortodox, această dată este o invitație la recunoștință, patriotism și aprofundare teologică. În acest articol de peste 1000 de cuvinte, vom explora legătura mistică dintre aceste sărbători, tradițiile străvechi de Ispas și impactul istoric al Sfinților Împărați asupra lumii în care trăim astăzi.
1. Înălțarea Domnului (Ispasul): Victoria finală asupra morții
Înălțarea Domnului este unul dintre cele 12 Praznice Împărătești și are loc întotdeauna la 40 de zile după Înviere. Când această sărbătoare coincide cu data de 21 mai în calendarul ortodox, vibrația liturgică din biserici este de neegalat.
Semnificația teologică
După Înviere, Mântuitorul Iisus Hristos S-a arătat ucenicilor Săi timp de 40 de zile, vorbindu-le despre Împărăția lui Dumnezeu. La finalul acestor zile, i-a dus pe Muntele Măslinilor și, în timp ce îi binecuvânta, S-a înălțat la cer, sub privirile lor uimite.
Înălțarea nu înseamnă că Hristos ne-a părăsit, ci că El a dus natura umană (trupul pe care l-a luat din Fecioara Maria) pe tronul divinității. Prin Înălțare, omul a fost așezat „de-a dreapta Tatălui”. Este promisiunea că și noi, prin credință, avem drumul deschis către veșnicie.
„Hristos S-a înălțat!”
Dacă până acum ne-am salutat cu bucuria Învierii, de la praznicul Înălțării și până la cel al Pogorârii Duhului Sfânt (Rusalii), creștinii se salută cu: „Hristos S-a înălțat!”, primind răspunsul: „Adevărat S-a înălțat!”. Este un salut al biruinței și al speranței.
2. Ziua Eroilor: Sacrificiul lor, libertatea noastră
Începând cu anul 1920, prin decizia Sfântului Sinod și a autorităților statului, Ziua Eroilor este sărbătorită odată cu Înălțarea Domnului. Nu este o coincidență întâmplătoare.
De ce de Înălțare?
Biserica a ales această zi pentru a sublinia faptul că cei care mor pentru patrie, pentru libertate și pentru credință se aseamănă lui Hristos în jertfă. Așa cum Hristos S-a înălțat întru slavă după suferința de pe Cruce, la fel și eroii neamului, care și-au dat viața pe câmpurile de bătălie, sunt chemați la o „înălțare” spirituală în memoria colectivă și în rândul sfinților.
Pe data de 21 mai în calendarul ortodox, la ora 12:00 fix, clopotele tuturor bisericilor din România bat în semn de recunoștință. Se oficiază slujbe de pomenire la monumentele eroilor, amintindu-ne că fără sângele lor vărsat la Mărășești, Oituz sau în alte locuri de jertfă, identitatea noastră nu ar fi existat astăzi.
3. Sfinții Împărați Constantin și Elena: Arhitecții libertății creștine
Al treilea pilon al zilei de 21 mai în calendarul ortodox este cinstirea Sfinților Constantin și Elena. Aceștia sunt numiți „Întocmai cu Apostolii” deoarece au făcut pentru răspândirea creștinismului la fel de mult precum au făcut ucenicii direcți ai lui Hristos.
Sfântul Constantin cel Mare: Edictul de la Milan (313)
Înainte de Constantin, creștinii erau vânați, torturați și aruncați la fiare în arenele romane. În anul 312, în ajunul bătăliei de la Podul Milvius împotriva lui Maxențiu, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă cu inscripția: „In hoc signo vinces” (Prin acest semn vei învinge). A ordonat soldaților să pună monograma lui Hristos pe steaguri și a câștigat bătălia.
În anul 313, prin Edictul de la Milan, el a acordat libertate deplină creștinismului. A oprit persecuțiile, a construit biserici și a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), unde a fost stabilită prima parte a Crezului. El a mutat capitala imperiului la Constantinopol, transformând un imperiu păgân într-unul creștin.
Sfânta Elena: Căutarea Sfintei Cruci
Mama sa, Împărăteasa Elena, a fost sufletul pios al imperiului. La o vârstă înaintată, a călătorit la Ierusalim pentru a căuta locurile sfinte. Ea este cea care a descoperit pe dealul Golgotei Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Domnul. A ctitorit Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Nașterii Domnului din Betleem, locuri de pelerinaj fundamentale până în prezent.
4. Tradiții, Obiceiuri și Superstiții de Ispas (21 Mai)
În credința populară, Înălțarea Domnului este numită Ispas, după numele unui personaj legendar care ar fi fost martor la eveniment. Ziua de 21 mai în calendarul ortodox este ticsită de tradiții care îmbină creștinismul cu vechi rituri agrare:
- Ouăle roșii de Ispas: Românii vopsesc ouă roșii pentru ultima oară în acel an. Se spune că cine moare între Paști și Ispas merge direct în Rai, deoarece porțile cerului sunt deschise.
- Puterile Leușteanului: Oamenii se bat cu ramuri de leuștean pentru a fi feriți de boli și de „zburători”. Se crede că leușteanul a fost planta care L-a ocrotit pe Hristos în momentele Sale de suferință.
- Paștele Cailor: Există o legendă care spune că, la nașterea lui Iisus, în timp ce boii au fost blânzi, caii au făcut mare gălăgie. Fecioara Maria i-ar fi blestemat să fie flămânzi mereu, cu excepția unei singure zile pe an: de Ispas. De aici vine expresia „la Paștele Cailor”, adică o zi care trece foarte repede sau un moment care nu vine niciodată.
- Pomenile de Înălțare: Se dau de pomană pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu, pentru sufletele celor adormiți, despre care se crede că se „înalță” acum spre cer.
5. Semnificația numelor Constantin și Elena
Peste 1,8 milioane de români își serbează onomastica pe data de 21 mai.
- Constantin: Provine din latinul Constans și înseamnă „cel hotărât”, „constant”, „statornic”. Este un nume care impune respect și forță de caracter.
- Elena: Provine din grecescul Helene și înseamnă „făclie”, „lumină”, „strălucirea soarelui”. Este numele care aduce aminte de lumina credinței pe care împărăteasa a adus-o în imperiu.
Învățături duhovnicești pentru ziua de 21 Mai
Ce învățăm noi, oamenii moderni, din această densitate de sărbători la 21 mai în calendarul ortodox?
- Privirea spre cer: Înălțarea ne învață să nu rămânem blocați în țărână și în problemele mărunte. Avem o destinație cerească.
- Datoria față de trecut: Ziua Eroilor ne obligă să nu fim superficiali. Libertatea noastră de a merge astăzi la biserică sau de a vorbi românește a fost plătită cu prețul sângelui.
- Puterea influenței: Sfinții Constantin și Elena ne arată că, dacă ai o poziție de conducere (în familie, la muncă sau în stat), poți schimba cursul istoriei prin credință și decizii morale.
